Legea potentialitatii pure

Sursa a toată făptura este constiinta pura. . . potentialitate pura cautand a se exprima inca din starea de nemanifestare si pana la cea de manifestare. Şi când ne dăm seama că Sinele nostru adevarat este una dintre potenţialitatile pure, ne aliniem cu puterea care se manifesta plenar in natura. Voi pune la lucru Legea potentialitatii pure prin angajamentul de a face următoarii pasi:

1. Voi atinge starea de potentialitate pura facandu-mi timp în fiecare zi să tac, doar să Fiu. Voi sta, de asemenea, în meditaţie tăcută cel puţin de două ori pe zi pentru aproximativ treizeci de minute dimineaţa şi treizeci de minute seara.

2. Voi cauta în fiecare zi timp ca sa pot comunica cu natura si sa fiu martorul tacut al inteligentei din fiecare fiinţă vie. Voi sta tăcut şi voi urmari apusul de soare, sau voi asculta sunetul oceanului sau al unui pârâu, sau pur si simplu voi mirosi parfumul unei flori.
În extazul propriei mele taceri şi prin comuniune cu natura, ma voi bucura de viata zvâcnind prin vârste, domeniul potentialitatii pure şi al creativitatii fără limite.

3. Voi practica lipsa de judecata. Voi începe ziua mea cu urmatoarea declaraţie: Astăzi, nu voi judeca nimic din ce se va intampla; şi pe tot parcursul zilei, imi voi reaminti să nu judec pe nimeni si nimic.

Cât de interesant faptul ca americanii devin tot mai conştienţi de pericolul pe care îl reprezintă guvernul lor pentru întreaga umanitate! Urmăriţi aceste “ştiri” hip-hop, dar şi celelalte clipuri asemănătoare!

Ian uitati-va-ti la ultimele scorneli de la Orange:

“Relatii contractuale
Orange România îsi rezerva dreptul de a nu intra în relatii contractuale de orice fel cu clientii potentiali sau deja existenti aflati în conflict cu Orange România, indiferent dacã acest conflict se afla pe rolul instantelor de judecatã sau nu.”

Adica? Daca te pui pe ei, nervos fiind de serviciile de rahat, s-ar putea sa-ti inchida gura taindu-ti macaroana. Iar daca ii intrebi, vor zice ca randurile de mai sus nu sunt ceea ce par. Adica sunt interpretabile, ca orice lucru in tara asta. (A propos, stiati ca intre activarea de la o luna la alta a unei extraoptiuni Orange lasa o pauza de o zi, tocmai ca sa te oblige sa incarci de doua ori? Cum? Pai, ca bun platnic, te duci si incarci o cartela inainte de expirarea extraoptiunii, cu convingerea ca, in momentul expirarii, se activeaza automat urmatoarea luna. Dar nu! Te lasa o zi in pas ca sa iti cheltuiesti creditul pe apeluri scumpe, tu stiind ca ai extraoptiunea activata automat, apoi a doua zi iti trimit mesaj ca nu ai suficient credit. Smecherie de smecherie! Intrebati de ce fac asta, serviciile secrete cu clientii au raspuns: scrie in termenii generali de pe site.)

“Denuntarea verbalã a contractului
De regulã, denuntarea contractului de abonament de cãtre client se face în scris. În cazul în care clientul alege sã denunte contractul de abonament verbal, Orange România nu îsi asumã riscurile legate de aceastã modalitate de denuntare, nu va garanta împotriva eventualelor abuzuri si nu are obligatia de a prezenta vreo dovadã privind manifestarea de vointã unilateralã a clientului pentru încetarea contractului. În cazul unui conflict/ litigiu referitor la denuntarea verbalã a contractului de abonament clientul este responsabil pentru aducerea tuturor dovezilor necesare.”
Dar daca le inregistrezi convorbirea cu operatorul, sare ala in sus de trei metri, ca nu ai voie, ca ei te anunta inainte si, daca esti de acord, vorbesti, daca nu, nu. Este aici un paradox einsteinian: Daca le spui dinainte ca ii inregistrezi, au dreptul sa refuze sa iti dea relatii. Dar tu suni (eventual cu plata) tocmai pentru aceste relatii, iar refuzul inseamna o incalcare a atributiilor de serviciu si, mai mult, refuzul de a-ti livra serviciul pentru care platesti! Ha!

“Serviciului Clienti
Pentru a evita abuzurile si pentru a raspunde in timp util cat mai multor solicitari, Orange Romania poate limita numarul apelurilor la 411 - Serviciul Clienti. In cazul in care solicitarile tale nu sunt pe deplin rezolvate, ne poti contacta in scris la adresa: Serviciul Clienti, bd. Dimitrie Pompei, nr. 9-9A, sector 1, Bucuresti.”

Deja l-au limitat la un numar de doua. De la al treilea, platesti 0,6545 euro/apel ca, eventual, sa te abureasca cu informatii incomplete sau cu minciuni. Iar informatiile sunt contradictorii. Uitati-va aici:

Servicii clienti Orange 1 Servicii clienti Orange 2

Si mai este o chestiune uluitoare, hilara, etc. Daca n-ai reusit sa te esprimi loud and clear la telefon, ai optiunea sa le scrii. Scrisoare! Adica aia cu hartie si pix!!! Si sa le-o mai si trimiti prin posta sau curier. Asta in plina era a comunicatiilor electronice! Pai, pe asta se si bazeaza. Vorba ilustrului raposat Toma Caragiu: “Dracu m-a pus?”
Aloooo, Doamne-Doamneeeeee, atentie la treaba cu Gradina!

“Orice utilizare a Serviciului Clienti ce urmareste agasarea altor clienti sau a angajatilor Orange Romania, poate fi considerata abuziva si poate conduce la decizia Orange Romania de a inceta relatia contractuala cu respectivul client.”

Dixit!

Chiar, cu cine? Cu aceleasi figuri de 20 de ani incoace? Restul nu prea conteaza…

Se apropie alegerile si, contrar propriilor asteptari, ma voi duce la vot. Habar n-am cu cine voi vota. Dar am tras concluzia ca asta este solutia si nu absentarea. M-au convins unul si altul, baieti simpatici de la teveu, pe care i-am mai prins asa, din loc in loc.
Pare logic demersul: un numar mic de votanti (membrii de partid si apropiatii) poate fi manipulat usor. La un numar mare, investitiile sunt mai mari si, cum criza le-a cam dat peste cap invartelile (deh, e greu sa scoti pe praful asta prea mult de la ciorap), este posibil ca mai toti artificierii electorali sa se fi bazat pe de-alde noi, astia, care ne-am scarbit si ne doare (in cot sa mergem) la vot. Avea dreptate C.T. Popescu la un moment dat cand tot sustinea obligativitatea votului.

O alta problema: TOTI candidatii provin din partidele (adunaturile, gruparile, grupurile de interese) care guverneaza tara de 20 de ani in forma actuala si de 70 de ani in cealalta. Mesajele lor electorale sunt atat de stupide incat iti vine sa scuipi micul ecran (la tara) si Plasma sau LCD-ul mai pe la oras. Cand mai am momente (rare) de speranta, ma gandesc: dar ei nu s-or fi auzind? Cum se poate sa spuna ce spun? Pai, tocmai asta e, spun ceea ce spun pentru ca: 1. majoritatea votanta de pana acum nu si-a pus problema si o iau de buna in fiecare an, nici macar reflexul Pavlovian nu-i impiedica; 2. consultantii sunt buni, ca doar provin din randul specialistilor in manipulare si 3. au impresia ca noi nu vom veni la vot!

Premierul va fi FMI iar presedinte Oprescu. Aceasta este concluzia unor oameni de bine care stiu cum sunt facute jocurile.

Desi aceiasi oameni mi-au spus, inainte cu mult inainte (inainte chiar ca Oprescu sa-si depuna candidatura) sa aiba loc alegerile locale, ca primaria capitalei va fi ocupata de Sorin Oprescu cu peste 52 de procente, iar procentele obtinute au fost de 54,3, nu am putut sa cred ca s-au intins chiar pana aici.

Dar cand am vazut ca, de la solutia oarecum omeneasca pentru Johannes premier s-a ajuns la Lucian Croitoru si Mihai Tanasescu, reprezentantii FMI, mi-am spus ca trebuie sa public asta, sa ramana. Fereasca-ne!

Pentru mai multe detalii despre intentiile FMI, cititi cu atentie si scenariul documentarului Zeitgeist

De bun simt si incitant. Pacat ca nu are nici o finalitate. Macar un semn de exclamatie la sfarsitul ultimei propozitii: “Noi vrem respect.”…
Mihnea, mai incisiv, te rog! Mai tii minte poezia aia, “Noi vrem pamant!”? Hai sa ne dorim pamantul inapoi. Pamantul acestei tari! Respect!

Desi au aparut nenumarate exemple dovedite de smecherii privind retrocedarile, nu s-a intampla, nu se intampla si nu se va intampla nimic cu cei care le aplica, pentru simplul motiv de fonduri pentru partid, indiferent de partid.

Vin si eu, ca naivul, cu inca trei, aflate de curand (si in cunostinta de cauza). Astfel, procedura de recuperare a unei proprietati retrocedate are trei directii:

1. Calea legala: o procedura de durata, plina de obstacole si nerealista. In acest sens, Inalta Curte de Casatie si Justitie (sic!) emite in mod constant, in cazul unui proces intre vreo institutie si o persoana fizica naiva, urmatoarea decizie: obliga institutia respectiva la emiterea unei decizii motivate in favoarea reclamantului. Este portita prin care ICCS permite hotilor din sistem sa actioneze, acestia din urma emitand la nesfarsit decizii bizare motivate aiurea, pe baza carora reclamantul (adica naivul care tot cauta dreptatea) se judeca la nesfarsit. 

2. Spaga. De regula, oamenii politici instalati la varful institutiilor accepta spagi generoase (din care cedeaza mare parte organizatiilor politice din care fac parte) si rezolva problema. Actiunea presupune ca reclamantul sa posede o suma de bani in avans.

3. Vanzarea drepturilor succesorale. Exista ceea ce se numeste “Filiere imobiliare” in mai toate zonele afectate de procesul retrocedarilor. Filierele actioneaza la limita legalitatii, cumparand drepturile succesorale pe sume foarte mici si,  prin relatii si spagi (pentru ca, in aceste conditii, detinerea sumei pentru “avans” nu mai este o problema), intrand rapid in posesia  imobilelor respective. Ia cautati in dictionar expresia POPOVICIU!

In general, dezbaterea publica a unui proiect de lege este ca o spoiala cu var a unui perete din chirpici: nu prinde de nici un fel si nu are nici un efect. Aceasta actiune se face oricum de gura presei si din inertie. Probabil ca, in curand, nici nu va mai fi cazul pentru ca, usor-usor, intram in zona cu restrictii a euroregiunii, apoi in zona cu interdictii a guvernului si statului mondial. Adio opinie, parere si cam tot ce tine de o serie de drepturi fundamentale. USA Patriot Act va fi modelul de inspiratie, dar versiunea va fi cu siguranta actualizata.

Este lunga povestea si ar fi si mai lunga discutarea ei. Mi-e lehamite sa o urmaresc, daramite sa o discut.

Ceea ce trebuie sa retinem: proiectul de lege care incrimineaza unele afirmatii pe care cetatenii Romaniei le fac in mediile electronice este inca aflat in dezbatere. Desi pare ciudat prin denumire: “Lege privind modificarea şi completarea titlului III „Prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice” al Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare”, acest proiect de lege pare a fi unul dintre pasii necesari pentru conturarea legitimitatii unui eventual regim dictatorial.

El se poate combate conform indicatiilor de pe site-ul Ministerului Justitiei: “Propunerile, sugestiile şi opiniile referitoare la proiectul de act normativ supus dezbaterii pot fi transmise in scris pe adresa Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, str.Apolodor, nr.17, sector 5, Bucureşti, pe fax la nr. 037 204 1195 sau la adresa de e-mail deansd@just.ro până la data de 28 mai 2009.”

Scrieti-le pe mail, sa se sature! Dar nu inainte de a citi cu atentie propunerea legislativa precum si legea 161/2003 care se modifica. Mai trebuie sa stiti ca aceasta lege ratifica Convenţia Consiliului Europei privind criminalitatea informatică, adoptată la Budapesta, la 23 noiembrie 2001. Convenţia Consiliului Europei privind criminalitatea informatică este primul tratat internaţional referitor la incriminarea infracţiunilor comise prin intermediul sistemelor informatice şi a fost adoptată de Consiliul Europei la data de 8 noiembrie 2001. România a semnat această convenţie la data de 23 noiembrie 2001, la Budapesta.

Adica? Pai, dupa cum intelegem, este o masura ce asigura transparenta in exercitarea demnitatilor publice, etc., etc.  Aiurea!

Am fost impresionat de filmul cu care David Anderson a deschis Tabara Atlantykron 2008. Un filmulet care, postat ulterior pe YouTube.com intr-o varianta imbunatatita, a adunat extrem de multe clickuri. Peste 8 milioane astazi.

Intre timp, am vazut si cine a avut ideea. Ia uitati-va mai jos!

Si filmul lui David:

Am primit de la o prietena un calcul mai altfel al crizei, si anume: cineva s-a apucat sa adune sumele cu care statul american a ajutat bancile, adica: 2 trilioane de dolari si i-a impartit la populatia terrei, adica 6,7 miliarde de locuitori. I-a dat o suma. Din pacate, acela care s-a apucat sa faca calculele a cam dat-o in bara la capitolul impartire, scotandu-i pe toti locuitorii planetei milionari.

Desi imi suna a un soi de manipulare (in mesaj se merge pe ideea sursei credibile, dar improbabile - un telespectator CNN care a trimis calculul “simplu”), suntem oameni si ne putem oricand juca si extrapola.

Astfel, luand-o invers pe fir, daca fiecarui locuitor al planetei ar trebui sa-i revina 104 milioane de dolari (cat se da in calculul respectiv), atunci suma disponibila ar trebui sa fie: 104 milioane x 6,7 miliarde = 696.800 trilioane de dolari.  Produsul intern brut la nivel mondial (GDP) este calculat pentru anul 2008 la 60.689 trilioane de dolari. Cam putin pentru necesarul nostru. Dar de ce sa devenim cu totii milionari? Sau, mai curand, un milion de dolari nu ne-ar ajunge? Asta inseamna sa reducem necesarul la 6.968 trilioane. Brut. Ceea ce este rezonabil.

Asa ca nu ne ramane decat sa facem o petitie catre Guvernul Mondial (sic!) si sa-i cerem sa redistribuie acest produs intern brut. V-ati apucat de scris?

Alte resurse interesante: 

Economic and social Data Ranking
Programul international de comparare (ICP)
Free Statistical Data